Dragi cititori,

Îmi pare nespus de rău că trebuie să las acest blog să moară dar nu mai pot continua şi cu acesta,motiv pentru care mi-am făcut un nou blog care sper să vă placă.
http://12decembrie.blogspot.com/
Nu voi mai posta nimic pe acesta,mulţumesc anticipat!

Reclame
Publicat în Fără categorie

Te rog,nu-mi fura inima !

Femeia zacea inconstienta in camera goala..nu mai avea nimic de valoare decat inima sa.. Stia ca undeva,candva cineva i-o va fura si totusi continua sa duca o lupta cu ea insasi..

Nu vroia sa accepte o dezamagire,nu vroia sa se trezeasca intr-o zi fara inima ei. Odaia era rece,totul se reducea incet la nimic.. ceasul isi misca acele mult mai repede decat deobicei.. totul era foarte ciudat.. si totusi in linistea aia morbida,un cantec sfant se auzea din departare..

Era o inima ce venea in cautarea inimii sale.Zgomotele erau atat de placute incat tot corpul ei se cutremura la auzul acestora,era un fel de melodie deosebita care se auzea din departare ca un ecou.. inima sa aproape ca iesea din piept lasand-o goala si pustie.

Ceasul incepea sa-si roteasca limbile in toate sensurile intr-un mod haotic,inima incepea sa sara din piept din ce in ce mai tare.. toate pana cand..

Ceasul se opreste,inima se opreste.

Fata simte o durere ingrozitoare de gat,o strangere puternica.. ramane fara aer si cade pe podeaua putin umeda si rece..

Se trezeste fara sa stie absolut nimic despre ceasul din perete,fara sa stie ce ora e,unde se afla sau ce se petrece..dar in ciuda acestor lucruri.. simte din prima clipa lipsa inimii sale.

Nu mai avea nicio valoare fara ea si spera ca omul cu inima aceea pe care a luat-o sa simta asta.

Vroia din tot sufletul sa nu-i raneasca inima..si totusi nu putea face altceva decat sa astepte,sa-l iubeasca neconditionat si sa creada in el pana in clipa in care inima ei se va intoarce la ea.

Publicat în Fără categorie

Singura..

Cu totii ne laudam cu prieteni pe facebook,pe mess sau chiar in viata reala..

Cu totii suntem tentati sa ne aruncam cu capul inainte si sa afirma ca avem o mie de prieteni dar care dintre acestia ne este prieten adevarat?Cine ne cunoaste atat de bine incat sa poata spune lucruri pe care nici noi insine nu le stim?

Cine ne asigura ca va pastra tacerea,cine ne asigura ca toate grijile si supararile noastre vor fi date uitarii dupa primirea sfatului cel mai bun? Cine e sigur ca poate fi un prieten adevarat ?

Eu una nu sunt sigura,eu chiar stiu sigur ca am ramas singura…

Si pot sa va asigur ca nu e un sentiment placut.Iti poti scoate telefonul din buzunar de 100 de ori,te poti uita ore in sir la el pentru ca rezultatul e acelasi,nimeni nu te suna,nimeni nu te cauta.. esti singur.. tu si cu tine.

Stiu ca oricine mi-ar fi in aceasta perioada alaturi n-ar inseamna nimic pentru ca nu am,nu am avut si nici nu voi avea probabil prietenii adevarati. Prieteni care sa invete sa ma cunoasca,sa ma respecte si sa ma pretuiasca.

Nu vreau sa am de-a face cu oamenii tampiti,cu oameni dificili,rai,ipocriti,falsi,egoisti,nesimtiti pentru ca m-am saturat sa incerc sa schimb felul oamenilor de a fi,chiar m-am saturat s-o fac…

Imi va fi greu o perioada si recunosc si acum imi e destul de greu sa fiu singura,nu ma pricep,nu stiu cum sa fac ce sa reactionez.. dar vreau sa va spun sincer ca a fost cea mai fericita si linistita perioada din viata mea pentru ca nu am avut parte nici de minciuni nici de dezamagiri… am fost eu si cu mine.

Asa ca de azi Simona e mare… stie deja cum sa se descurce si singura.. asadar daca aveti in continuare impresia ca vreo stare ( singuratate,nefericire,amagire,suparare ) ma va face sa cad,va inselati asa cum va veti insela daca veti crede ca starile de fericire,euforie sau iubire ma vor face sa-mi pierd capul a doua oara.

Sfat: Daca vreti sa nu mai aveti parte de dezamagiri si suferinte.. ramaneti o perioada singuri,e cel mai bun leac !

Publicat în Fără categorie

Si poti sa plangi o viata-ntreaga,clipele asa cum au venit asa si pleaca !

I`m sorry…

Publicat în Fără categorie

Ederra si Fedeu

Pe cand planeta era inca in curs de creare,Zeul Naturii trimite Soarele pe Pamant ca sa pazeasca natura de toate primejdiile ; Dar vazand ca acesta nu se mai intoarce de pe Pamant,decide sa se duca el insusi acolo pentru a descoperi ce a impiedicat Soarele sa se intoarca.

Intre timp,Dumnezeu infiripase iubirea in toate fiintele si obiectele existente deja pe Pamant,dandu-le astfel puterea de a trai o viata plina de fericire si dragoste neconditionata.

Astfel,intre Soare si Luna se iveste o dragoste sincera,aceasta fiind motivul pentru care Soarele nu se mai intoarse-n Imparatia Divina,hotarand astfel sa traiasca o eternitate pe Pamant alaturi de Luna.

 Dar,venind pe Pamant,Zeul Naturii simte conexiunea existenta intre cei doi si decide sa-i blesteme facand ca acestia sa nu se mai intalneasca niciodata.

Insa ceea ce nimeni nu stia era faptul ca, prima fiinta creata de Dumnezeu era o fata aflata in perioada adolescentei,o fata care era martora dragostei dintre Luna si Soare si in acelasi timp martora blestumului.O fata pe nume Ederra.

Vazand toate acestea,Ederra se duce la Luna si ii spune cat de minunat e Soarele,cat de cald si de tandru,oferindu-se astfel sa fie mesagerul care reface legatura intre ei.

Asa au stat lucrurile o saptamana,Soarele ii trimitea scrisori Lunii spunandu-i cat de frumoasa si de inteleapta e  prin Ederra iar Luna ii trimitea de asemenea scrisori Soarelui spunandu-i cat de cald si de tandru e. Toate bune si frumoase,pana cand Zeul Naturii isi da seama ca ceva nu merge conform planului si decide sa se intoarca iar pe Pamant sa vada ce se intampla.

Ajuns a doua oara pe Pamant,acesta isi da seama de planul Ederrei si o pedepseste pe aceasta,trimitand-o intr-o alta galaxie.

Trezita  intr-o alta lume straina de cea pe care pana acum o cunostea,Ederra incepe sa mearga de-a lungul potecii,incercand sa cunoasca cat mai multe.

Galaxia in care se afla se numea Zigor si era populata de fiinte de diferite marimi,diferite culori si diferite forme care vorbeau o limba greu de descifrat,alcatuita din litere si cifre deopotriva si care aveau puterea de a se transforma in diferite obiecte .

Brusc,in plimbarea ei prin galaxie,Ederra observa cum un copac se transforma intr-un omulet violet cu ochii mari si urechi clapauge. Mimica fetei acestui omulet denota confuzia.

In doar cateva secunde,acesta ii adreseaza o intrebare Ederrei,o intrebare indescifrabila.

-Scuza-ma nu pricep ce spui.

La auzul acestor cuvinte,toata natura se transforma in omuleti de diferite culori lasand astfel galaxia pustie,lipsita de plante.

Toti se strang in jurul Ederrei si incep sa discute pe limba lor ceva de neinteles pentru fata,creand astfel senzatia de zumzam continuu.

In urmatoarea clipa,ochii Ederrei se umplu de fascinatie,toata adunatura de omuleti colorati se transforma intr-un curcubeu superb ce traverseaza galaxia de la un capat la altul,imprastiind raze de culoare pe aceasta.

In cateva minute,frumoasa imagine se schimba,alaturandu-se curcubeului,fulgerul,tunetul si ploaia.In timp ce ploaia,alcatuita din stele aurii si argintii incepea sa cada peste galaxie,tunetul se auzea de departe iar fulgerul se vedea pe cer ca un cerc portocaliu ce cuprindea fiecare stea de ploaie in parte. Pe cand tot mecanismul se repeta in mod constant,curcubeul incepe sa vorbeasca,spunand:

-Cine esti si ce cauti in galaxia noastra?

-Sunt Ederra. Vin de pe Pamant . Aceasta vizita in galaxia voastra este pentru mine o pedeapsa data de Zeul Naturii.

-Nu-ti vom permite sa stai aici.

Nici nu terminase de spus ultimul cuvant caci toate acele fenomene,ploaia de stele,fulgerul si tunetul se intensificasera,curcubeul se sparsese in mii si mii de bucatele colorate care incepeau sa aterizeze pe galaxie ca niste artificii frumos colorate.

Acele artificii se jucau pe cer pana ajungeau pe galaxie unde se transformau in aceeasi omuleti de culoare violeta.

Ederra era de-a dreptul fascinata,nu mai avea cuvinte sa descrie tot ceea ce vazuse. Era in acelasi timp speriata,bucuroasa,increzatoare,optimista.

-Acum vei fi dusa in locul sacru. Spuse unul dintre omuleti.

Locul sacru?

Ederra habar nu avea ce insemna asta,ce urmau sa-i faca?

Sa o omoare,sa o sacrifice ?

Sa o lase sa plece ?

In mintea ei se ascundeau o mie de scenarii privitoarea la continuarea povestii dar in ciuda acestui lucru,nimic din ceea ea isi imaginase nu se adeverise.

Omuletii au carat-o pe umar pana la un loc la fel ca si celelalte,un loc gol.. fara copaci,fara plante .. doar pamant,pamant si atat.

Acolo cativa s-au transformat in mese,scaune,creioane colorate si dulciuri.

Au pus-o pe Ederra pe masa,au legat-o si au inceput sa-i deseneze pe tot trupul semne care simbolizau dreptatea,onestitatea,corectitudinea. La o prima privire,totul parea mai mult decat nebunesc,fata se credea intr-un basm frumos colorat, dar nu era asa, fiindca dupa putin timp culoarea de pe trupul ei a inceput sa o arda,simtea arsura ca pe o mie de ace infipte-n abdomen.

In clipa-n care simtea ca durerea o cuprindea in totalitate,in galaxie apare un baiat.

Baiatul era inarmat cu o multime de creioane colorate si in doar cateva secunde a reusit sa distruga toti omuletii de culoare violeta de pe langa Ederra.

-Multumesc dar cine esti tu ?

-Eu sunt Fedeu,sunt al doilea om creat de Dumnezeu.Acesta stiind ca ai fost pedepsita pentru greseala ta,m-a trimis sa te salvez,tocmai de asta ma aflu aici.

-Multumesc din nou.

Fedeu o dezleaga pe Ederra,o da jos de pe masa si amandoi se teleporteaza pe Pamant.

Ajungand aici,amandoi au suprinderea de a-i gasi pe Dumnezeu si pe Zeul Naturii infruntandu-se intr-o confruntare.

Pamantul se cutremura,cerul se misca ca si cand ar fi pe punctul de a pleca,soarele se rupsese-n mii si mii se bucatele care inca mai straluceau.

Florile,plantele,copacii stateau in aer,smulsi din radacini…vantul parca fredona un cantec de lupta iar apele ,oceanele si raurile se imbinasera formand o bagheta de piatra.

Ciudat era faptul ca Dumnezeu nu vorbea cu Zeul Naturii si de asemenea nici acesta nu vorbea cu Dumnezeu. Lupta era data intre cer,soare,pamant si plante,vant,ape..

Toate acestea se bateau pentru un loc pe Pamant si intr-un final chiar l-au obtinut.

Totul s-a ascuns sub o mare explozie de culoare.

Pamantul era ascuns in intregime in culorii vii,ca si cand totul disparuse,ramanand in urma numai praful..

Fedeu si Ederra erau singuri acum pe Pamant. Pentru o clipa disparuse totul,dupa o vreme in care totul era afundat in toate culorile,Pamantul ramasese acum gri.

-Ce s-a intamplat ? Intreaba Fedeu

-Nu stiu,totul a disparut..

-Probabil s-au ascuns pe undeva

Dar inainte ca Ederra sa poata raspunde,Pamantul revine iar sub culori.

Reincepe iar acea explozie uimitoare iar apoi totul se termina cu aparitia unei cutii semnate : „Pentru Ederra si Fedeu” iar mai jos : „ Atentie! Cand deschideti cutia,faceti`o cu grija,acolo se afla lucruri importante „

-Priveste !

-Ce e ?

-E o cutie. Scrie numele nostru pe ea.

-Sa o deschidem ?

-Hmm.. nu stiu.

-Hai sa vedem ce e in ea.

Copii deschid cutia cu grija. In interiorul ei se afla un saculet cu o ciocolata,un cerc , aer  si un bilet.

Pe bilet era scris :

 

 

 

„Nu am putut sa ne luptam deoarece daca faceam asta ne-am fi distrus reciproc insa v-am demonstrat o lectie de corectitudine si dreptate. Atata timp cat stii ca adversarul tau iti e egal tie,nu te bati cu el.

Acum,revenind la lucruri mai serioase,v-am lasat un saculet cu niste lucruri superbe.

Aveti grija cum deschideti saculetul pentru ca inauntrul lui se afla visele,fericirea si norocul.

Visele sunt lucrurile de care veti avea nevoie intotdeauna,lucrurile la care veti aspira,fericirea este o ciocolata foarte dulce pe care va trebui sa stiti cum sa o mancati iar norocul este un cerc pe care va trebui sa-l purtati intotdeauna dupa voi. Visele nu vi le poate lua nimeni din momentul in care deschideti sacul dar fericirea daca nu stiti cum sa o administrati s-ar putea sa plece singura din vietile voastre.Cat despre noroc,acesta este un cerc pe care va trebui sa il purtati mereu dupa voi fiindca altfel s-ar putea sa va urmareasca nesansa.

 

                                                                                    Dumnezeu.”

 

Fedeu si Ederra deschid sacul. Amandoi inspirara adanc pana cand golira aerul din sac,apoi impartira ciocolata in mod egal si la sfarsit rupsesera cercul in doua,in asa fel incat amandoi puteau purta dupa ei in fiecare zi cate un semicerc al norocului.

In final,primele fiinte de pe Pamant au stiut cum sa imparta visele,fericirea si norocul in mod egal,descoperind astfel secretul unei vieti echilibrate pe Terra.

 

 

 

Sfarsit !

 

Publicat în Fără categorie

Libertate

Libertatea este o stare pe care aproape toata lumea o poate simti insa putini o pot pretui.

Libertatea este atunci cand stii ce sa alegi,cand crezi cu desavarsire in tine si in visele tale..Libertatea este libertatea de a alege,de a gandi,de a crede,de a simti..Libertatea se refera la a gandi tu insuti pentru tine.. la a simti tot ceea ce vrei fara ca nimeni sa-ti interzica ceva.. .Cu toate astea ,nimeni nu prea stie ce e libertatea.

 

Libertatea pentru noi este o prostie,este un lucru pe care intotdeauna l-am avut,un lucru firesc din punctul nostru de vedere.

Unii percep libertatea intr-un mod stupid..unii abuzeaza de libertate crezand ca au dreptul sa faca prostii,sa se distruga,sa se ruineze.

 

Pentru unii oameni libertatea inseamna petreceri,bautura,droguri .. pentru altii inseamna glasul mamei pe care nu l-au mai auzit de ceva vreme… pentru altii inseamna o imbratisare de la oamenii dragi.. pentru mine libertatea inseamna singurul lucru care-mi permite sa decid pentru mine,sa cad si sa ma ridic,sa iubesc,sa cred,sa simt.. libertatea este cea mai frumoasa stare pe care cineva o poate simti.

De ce?

Pentru ca un om liber este un om fericit.

 

 

Publicat în Fără categorie

 

Nimic nu ma va opri sa-mi ating visul. Nici macar lumea rea care vorbeste si-ncearca sa ne desparta,nici macar ploaia,grindina,potopul,nimic nu ma poate impiedica sa ajung acolo unde dintotdeauna mi-am dorit sa fiu.

N-am vrut niciodata sa fiu mediocra pentru ca intotdeauna e bine sa vrei mai multt.. probabil  eu am intrat in cealalta extremitate,probabil am exagerat.

Mi-am creat un scut pe care nimeni nu-l poate invinge. Pana acum nici dragostea si nici ura n-au facut-o si sunt mandra de asta. Am invatat sa nu arat lumii cat de slaba sunt,am invatat sa simulez fericirea si de asta nu sunt prea mandra.

Am avut prea multi oamenii care n-au crezut in mine,am avut prea multe probleme,prea multe indoieli si toate astea nu-mi dau acum dreptul sa renunt la aceasta ” intrecere ” cu mine insami.Sunt aici ca sa trec granite,sa inving monstrii,sa lupt cu balauri si intr-un final sunt aici sa castig.

Scriu acest post pentru ca simt ca blocurile incep sa cada pe mine,lucru pe care n-am de gand sa-l permit.

Imi e foarte greu sa lupt cu oamenii rai care incearca sa ma catalogheze drept un exemplu rau,imi e greu sa renunt la timpul meu liber pentru a invata in exces.Imi e greu sa tac,sa nu mai spun nimanui cat de greu imi este.. imi e greu sa trec pe langa oamenii si sa ma prefac ca totul e ok cand defapt nu e.

IMI E GREU !

Si totusi.. Visele mele trebuie sa ajunga realitate !

Harvard i`m coming !

 

 

 

Duminica asta ploioasa cu o muzica lenta,o ceasca de ceai si-o liniste profunda se transforma intr-o zi de visare .

Faceti duminicile ploioase mai frumoase,visand !

dar aveti grija ca tot ceea ce visati sa devina realitate

Publicat în Fără categorie